Adrian Gligor, unul dintre şefii departamentului de Patrimoniu al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) răspunde obiecţiilor ridicate de Academia Română cu privire la necesitatea demarării exploatării de suprafaţă în mina de aur din munţii Apuseni (continuare):

Spuneai că ai fost de faţă la analiza “comparată” a comisiilor de arheologi de la Ministerul Culturii si Academie. Acesta este verdictul dat de ei: “Exploatarea periclitează zona arheologică Alburnus Maior de mare valoare istorică şi culturală, cu caracter de unicat. Proiectul contravine Convenţiei privind patrimoniul mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO din 16 noembrie 1972, acceptată de România prin Decretul 187/1990 şi prin Ordonanţa de Guvern nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi Legii nr. 5/2000 care declară zona Roşia Montană sit protejat”. Cum vezi această pozitie?
A.G: Nu am fost de faţă la aceasta analiză care nu cred că a fost comparată….între arheologi….dar cred că face parte din Declaraţia Academiei Române?

Da. E una dintre obiecţiile lor…
A.G: Pot să vă spun că din colectivul de cercetare arheologică de la Roşia Montană au făcut parte arheologi de la 2 dintre cele mai importante institute de cecetare arheologică ale Academiei şi anume -Vasile Pîrvan din Bucureşti si Istorie si Istoria Artei din Cluj-Napoca. Nu am văzut nici o declaraţie în sensul celor de mai sus din partea acestor cercetători. Acest fel de discurs a fost însă revendicat de către forurile superioare care nu cred că s-au informat nici măcar de la mai tinerii lor colegi în ceea ce priveşte realităţile de la Roşia Montană. “Argumentele academicienilor sunt probabil corecte în principiu, dar sunt excesiv de fundamentaliste.” (O Hara raport, Consiliul Europei 2004). Ataşat raportul întreg al Raportorului pentru Cultură al Consiliului Europei, pentru conformare.

Altfel, tu, dacă ai fi privitor-opinie publică şi nu implicat direct şi ai vedea că specialiştii din acelaşi domeniu nu se pot pune de acord să-ţi ofere o certitudine, cum ai reacţiona? Ce poziţie ai adopta faţă de proiect?
A.G: În primul rînd aş încerca să mă informez cît mai obiectiv, din toate părţile şi aş încerca să “miros” cine exagerează sau nu, chiar spune adevărul în această poveste – apoi, în funcţie de asta m-aş pronunţa, dar nu înainte şi nu bazat doar pe un feeling al meu. Asta, pentru că vorbim despre destine umane în primul rînd şi apoi de tot ceea ce este important pe terra – mediu, cultură, viaţă cotidiană… În afară de asta, eu sunt o persoană echilibrată, care priveşte la trecut cu respect şi aş vrea să-l pun la lucru pentru viitor – asta de fapt sper să pot face împreună cu colegii mei la Roşia Montană.

Cum văd, după 10 ani de proteste, controverse, locuitorii din Roşia, proiectul?
A.G: Greu de spus… nu este uşor să fii localnic al Roşiei Montane….stau de peste 10 ani între nişte promisiuni: ale noastre şi ale statului român. Tot ceea ce ne dorim noi este să fim în situatia în care să ne ţinem promisiunile faţă de acei localnici. În rest, cred că vă pot ajuta să recoltaţi răspunsuri direct de la membrii comunităţii, nu-mi pot permite să vorbesc despre idealurile şi neajunsurile lor…cred că este mai bine să aflaţi direct de la ei.

ONG-urile s-au reunit din nou sub declaraţia comună semnată deja de 70 de asociaţii de mediu pregătite pentru o nouă rundă…
A.G: Întotdeauna ne-am dorit dialog cu ONG-urile, ne dorim şi acum îi invităm la această masă…

Dar voi sunteti “dusmanii”.
A.G: asta este o problemă de democraţie tînără şi de educaţie civică, pînă la urmă pe care o învăţăm tocmai de la ONG-uri. Dialogul este rezolvarea problemelor şi noi credem în acest demers.

L-ai citat pe O’Hara care făcea referire la “fundamentalismul” concepţiilor românilor. “Fundamentalismul” acesta răspunde unor rigori tehnice care nu sunt respectate de proiect sau e o proiectie a lui “nu ne vindem ţara” ca să împace alte interese?
A.G: “Demonizarea” acestui proiect este de fapt una dintre armele folosite de ONG-urile fundamentaliste, care vor să inducă mesajul că “nici nu se pune prolema dialogului pe acest subiect” în sensul cîştigării unui confort de mase pentru a nu se discuta bazat pe argumente sau ştiinţific…am văzut/auzit subiecte mai “calde”, însă, în trecut, ce tot prin dialog au fost rezolvate. O să-i vină rîndul şi acestui subiect/proiect pentru a fi înţeles şi discutat. am trimis raportul O HAra in integrum pe email – este extrem de concret in exprimare, deci nu imi permit sa fac interpretari, va rog luati de acolo daca doriti mai mult/mai concret

Care sunt acele ONG-uri fundamentaliste?
A.G.: Doar cele ce refuza dialogul, asa cum se intimpla cu orice lucru intr-o societate. Nu o sa le numesc aici, pentru ca va marturisesc ca eu cred in dialog si in speranta de a dialoga cu toate partile interesate

Daca, în anul în care exploatarea se va fi încheiat  – 2022 sau când s-a mutat termenul, se dovedeşte că a generat un eşec, sunteţi pregătiţi să vi-l asumaţi? Vorbesc despre specialişti, nu de oamenii de afaceri.
A.G: În primul rînd vă spun că dacă se va întrevedea un eşec, sunt convins că vom fi opriţi din timp şi nu vom ajunge în anul 2022. Aşa şi trebuie să fie. Sperăm să fim monitorizaţi de autorităţile statului, cele europene şi de societatea civilă şi să nu ajungem să generăm un eşec. Asta este ceea ce trebuie să se întîmple şi nu să constatăm un esec!! Dacă se ajunge să constaţi un eşec, faptul că ţi-l asumi nu va încălzi pe nimeni…dar sunt convins că împreună cu cei de mai sus ne vom face onest treaba.

Care e cea mai fericită proiecţie după finalizarea proiectului?
A.G: Proiecţia cea mai fericită şi normală spun eu a proiectului în concepţia mea este următoarea-la încheierea proiectului avem în Roşia Montană şi împrejurimi o populaţie stabilă şi cu meserii diversificate astfel încît închiderea minei să nu-i afecteze. Patrimoniu cultural este demult restaurat şi pus la treabă în beneficiul comunităţii locale, adică turişti, aduce beneficii. Închiderea progresivă şi refacerea peisajului este de asemena finalizată si îndeaproape monitorizată aşa cum se întîmplă şi în alte proiecte similare în lume. Şcolile, spitalele şi toate unităţile sociale funcţionează la parametri decenţi nu aşa cum se întîmplă astăzi din păcate. Lăsăm în urmă o infrastructura care să susţină dezvoltarea viitoare a comunităţii locale şi a celor din împrejurimi. (c) Biazofia

SURSE FOTO: ecol.ro, tulbure.wordpress.com, realitatea.tv: Deversare de cupru din mina de neferoase de la Roşia Poieni.